Există tot felul de publicații ale unor mari amatori de senzațional, persoane naive care nu verifică bălăriile date drept referință pentru unele teorii, multă confuzie și interpretări fără fundament științific, care tot circulă în presa scrisă și în mediul virtual de câțiva ani încoace. Evident toate acestea nu m-ar deranja prea tare dacă nu s-ar raporta o mare parte din ele la studiile efectuate în perioada 2003-2006 pe țesuturi osoase provenite de la traci. Iată un exemplu recent:

“Genetic, nu ne-am schimbat de 5.000 de ani, suntem tot daci.”

“Un studiu de paleogenetică, realizat între anii 2003-2006, a arătat că, genetic, suntem daci, iar teoria latinizării făcute de Imperiul Roman este falsă. Studiul, realizat de dr. Georgeta Cardoș, specialist în genetică, cu sprijinul Universității din Hamburg, Germania, a pornit de la țesuturi osoase recoltate din peste 20 de situri arheologice din România, de la un număr de 50 de indivizi aparținând populațiilor care au trăit aici cu 5.000 de ani în urmă. Datele genetice obținute au fost comparate cu cele ale românilor de astăzi. Concluzia a fost că între actuala populație a României și cele care au trăit pe teritoriul acestei țări cu 5.000 de ani în urmă există o clară înrudire genetică, iar fondul de bază dovedește continuitatea și legătura strânsă cu populația străveche, adică cu dacii, ramura nord-dunăreană a marelui neam tracic.” (1)

Studiul la care se face referire se realiza pe vremea în care eu eram student și chiar dacă autoarea nu mai recunoaște acest lucru (2), el a început și s-a desfășurat o bună perioadă de timp în catedra de Genetica Umană condusă la vremea respectivă de prof. univ. dr. Veronica Stoian, mentor profesional atât mie cât și autoarei studiului Georgeta Cardoș. Datorită unor neînțelegeri autoarea neagă afiliația sa în acea perioadă la această catedră unde și-a început lucrarea de doctorat cât și implicarea celei care i-a fost îndrumător profesional. În fine, aceste precizări nu au rolul decât de a demonstra un adevăr academic întrucât autoarea atribuie studiul său în exclusivitate “Laboratorului din Hamburg” deși pe articolul care a făcut-o “faimoasă” (3) autor secundar a fost trecut prof. univ. dr. Veronica Stoian, cu care era încă în relații bune în momentul scrierii lui. Cunosc aceste detalii întrucât îmi făceam în acea perioadă lucrarea de licență în cadrul aceleiași catedre.

Revenind la studiu, în afara discuțiilor de pe marginea lui, singurele articole demne de luat în seamă care au ceva “valoare” științifică sunt doar două. Iată mai jos, de ce cred că ipotezele făcute în jurul acestora, nu au susținere științifică și trebuie combătută nevoia unora de a le lua drept referință în elucidarea trecutului istoric al României:

  •  Studiul la care se face referire în primul articol (3) deși s-a realizat pornind de la 47 de probe oase, în final s-au obținut doar 13 amplificări ADN. Cu alte cuvinte, numărul tracilor de la care s-a obținut ADN mitocondrial (ADNmt) este de doar 13. Studiul la care se face referire în al doilea articol (4) este compus din analiza a 6 probe de țesut osos, dintre care doar din 3 s-a abținut ADN. În total vorbim de 13-16 probe de ADNmt atribuite tracilor din S-E României, ceea ce este insuficient pentru a avea valoare statistică populațională. Numărul minim de probe acceptat pentru o raportare populațională în perioada 2003-2006 era de 50 de probe per lot populațional, acum fiind de 200-500 probe/persoane conform standardelor din domeniu (5,6). Și asta pentru că asemănarea sau diferențierea inter-populațională pornind de la compararea de loturi atât de mici, dă rezultate contradictorii dacă analiza ar fi repetată folosind același număr de probe, dar provenite de la alte persoane/rămășite umane. Iată ce afirmă însăși autorii:

“In conclusion we believe that our results reflect an evident genetic similarity between the old Thracian individuals analysed up to now in our study and the modern populations from SE of Europe. So far we can just suppose, that the old Thracian populations would have been able to contribute to the foundation of the Romanian modern genetic pool. More mtDNA sequences from Thracian individuals are needed in order to perform an complex objective statistical analysis.” (3)

  • Ambele articole au fost publicate în reviste din România din care numai una este destinată și cercetărilor genetice – Romanian Journal of Legal Medicine, cealaltă Dacia fiind o revistă de arheologie. Chiar dacă se susține că cea mai mare parte a studiului a fost efectuată la Hamburg, articolele n-ar fi fost acceptate spre publicare într-o revistă de profil din străinătate datorită numărului mic de probe.
  • Presupunând că acele comparații “populaționale” rudimentare menționate într-unul din articole (3) ar fi corecte, nu se poate trece cu vederea faptul că se compară traci cu indivizi moderni (și aia puțini la număr <10 per lot), deci, nu putem vorbi de fapt de comparații de populații. Orice genetician știe că o populație este dinamică în timp și spațiu și că trebuie să ai un lot reprezentativ pentru a compara diverse populații. Mai mult o populație se schimbă în funcție de factori precum migrația poporatelor, drift-ul genetic, mutațiile punctiforme etc.. A face o astfel de comparație înseamnă să excluzi legile elementare ale geneticii populaționale, ale evoluționismului și în fond ale biologiei, să iei câteva probe la întâmplare și să crezi ca ai descoperit un adevăr științific. Ori compari populații din aceiași regiune în perioade diferite de timp, ori compari populații cu localizare diferită dar situate temporar cam în aceeași perioadă. Combinațiile spațio-temporare, în efectuarea de comparații populaționale, pot crește erorile de interpretare, iar când mai adaugi și un lot populațional mic, mai bine te apuci de scris SF-uri.
  • Bun și chiar dacă ar fi să luăm aceste studii în serios, ce spun autorii:

“Computing the frequency of common point mutations of the present-day European population with the Thracian population has resulted that the Italian (7.9 %), the Alban (6.3 %) and the Greek (5.8 %) have shown a bias of closer genetic kinship with the Thracian individuals than the Romanian and Bulgarian individuals (only 4.2%).” (3)

Această frază eu unul o interpretez astfel – românii (și bulgarii) de azi sunt diferiți de traci, întrucât populația locală a fost puternic influențată de migrația popoarelor slave de la N la S, fapt demonstrat prin studiul populațional realizat in 2010 folosind analiza cromozomului Y pe aceeași regiune geografică și  pe un lot populațional de 122 de persoane (7). Pe teritoriul Italiei influența slavilor a fost minimă sau absentă, fapt care explică de ce populația tracică poate fi  asemănătoare cu cea a populației italiene de azi. Dacă te uiți pe harta popoarelor slave e de la sine înțeles (fără a face studii genetice) cam pe unde au luat-o slavii pentru a ajunge în sud (Bulgaria, Serbia, Croația, etc.).

680px-Slavic_europe.svg

  • … și lista poate continua cu detalii tehnice mai puțin importante pentru publicul larg.

Studiile menționate au valoarea lor în cadrul geneticii românești cu tot cu defectele lor, prin faptul că sunt primele de acest gen efectuate în țară (sau în Hamburg, cu probe vechi de pe teritoriul României). Dar de la rezultatele obținute, până la ipotezele emise, precum romanii (latinii) care se trag din traci și că Dacia ar fi fost un fel de buric al Pământului, e cale lungă și semn de grandomanie păguboasă. Mai mult decât atât, în România se pare că verificarea informațiilor înainte de publicare în mass-media de către un expert independent, încă nu este cunoscută ca metodă editorială, motiv pentru care senzaționalul primează chiar și în mediul academic. Exact!… Avem apucături de tip “fenomenul Bianca Drăgușanu” chiar și acolo!…

Fapte, studii, repetabilitate, date concrete, nu vorbe…

Referințe:

  1. Omul care a avut acces la documente secrete din biblioteca Vaticanului: “Limba latină se trage din cea română, nu invers”. (sursa: libertatea.ro 06 Aprilie 2013);
  2. Paleogenetica bulversează România – Georgeta Cardoș – Adevăruri. Daniel Roxin (sursa: YouTube 8 Ianuarie 2013);
  3. Cardos G, Stoian V, Miritoiu N, Comsa A, Kroll A, Voss S, Rodewald A. Paleo-mtDNA analysis and population genetic aspects of old Thracian populations from South-East of Romania. Rom J Leg Med 2004:12(4)239–246;
  4. Cardoş G, Rodewald A, Soficaru A. Ancient DNA study on human fossil found Costişa, Romania, dating from de Bronze Age. Dacia, N.S., 52, 2008, p.55–67;
  5. Carracedo A, Butler JM, Gusmão L, Linacre A, Parson W, Roewer L, Schneider PM. New guidelines for the publication of genetic population data. Forensic Sci Int Genet. 2013;7(2):217-20;
  6. Carracedo A, Butler JM, Gusmão L, Linacre A, Parson W, Roewer L, Schneider PM. Update of the guidelines for the publication of genetic population data.  Forensic Sci Int Genet. 2014;10:A1–A2
  7. Stanciu F, Cuţăr V, Pîrlea S, Stoian V, Stoian IM, Sevastre O, Popescu OR. Population data for Y-chromosome haplotypes defined by 17 STRs in South-East Romania. Leg Med (Tokyo). 2010 Sep;12(5):259-64.