ADN-ul românilor, la control. Ce secrete din trecut ne arată studiile genetice

Așa se numește ediția emisiunii DIN|interior din data de 13.07.2014, la care am fost protagonist. DIN|interior este o emisiune cultural-educativă sub marca Digi24 HD prezentată de Laurențiu Rădulescu, care are loc în fiecare duminică la 22:30.

Îi mulțumesc pe această cale, pentru interesul acordat acestui subiect și profesionalismului de care a dat dovadă pe tot parcursul colectării datelor, creierul din spatele reportajului – Andrei Udișteanu.

Reportajul și-a propus sa răspundă la întrebări precum – “Cine suntem, de fapt, la origini? Cum au migrat populațiile umane care au fost prezente și pe teritoriul României de astăzi? Cât de bine este, până la urmă, reflectată istoria învățată la scoală în rezultatele ADN?” și începe astfel:

În prezent, istoria se îmbină cu genetica. Informații despre civilizații dispărute se ascund în ADN-ul oamenilor de astăzi. Un studiu lansat în urmă cu un an ar putea dezvălui tipare genetice vechi de mii de ani. Ne-ar putea arăta urme ale populațiilor care au contribuit la bagajul nostru genetic.

Citiți/vizionați întreg reportajul mai jos sau aici.

Cine suntem, de fapt, la origini? Cum au migrat populațiile umane care au fost prezente şi pe teritoriul României de astăzi? Cât de bine este, până la urmă, reflectată istoria învăţată la şcoală în rezultatele ADN? Sunt întrebări pe care şi le pun, de câţiva ani, câţiva geneticieni români.

În prezent, istoria se îmbină cu genetica. Informaţii despre civilizaţii dispărute se ascund în ADN-ul oamenilor de astăzi. Un studiu lansat în urmă cu un an ar putea dezvălui tipare genetice vechi de mii de ani. Ne-ar putea arăta urme ale populaţiilor care au contribuit la bagajul nostru genetic.

Cum se citeşte ADN-ul unui popor

Pe scurt, testele pentru aflarea originilor unor grupuri etnice se numesc studii ADN populaţionale. Studiile populaţionale considerate relevante ştiinţific implică recoltarea de probe de la cel puţin 200 de persoane.

„Un studiu populaţional începe în primul rând prin selectarea populaţiei pe care vrei să ţi-o analizezi. (…) Vreau să analizez 400 de oameni, îi împart la 40 de judeţe. (…) Ulterior probele de salivă, de mucoasă, de sânge, de ţesut sunt aduse la laborator, extras ADN-ul şi ulterior se fac analizele respective”, explică procedura Mihai Toma, cercetător în cadrulCatedrei de Genetică, Facultatea de Biologie, din cadrul Universitatăţii din Bucureşti.

Luis Popa, specialist în genetică umană şi, în prezent, director-adjunct al Muzeului Naţional de Istorie “Grigore Antipa”, a fost, în urmă cu câţiva ani, beneficiarul unei burse în Italia, unde a participat la studii populaţionale. Acesta a explicat pentru emisiunea „Din|interior” că astfel de studii nu duc neapărat la explicaţii legate de strămoşi din secole mai recente, cum ar fi dacii şi romanii din lecţiile de istorie. Ci la populaţii mult mai vechi, unele chiar şi de zeci de mii de ani, ce şi-au lăsat „amprenta” genetică în ADN-ul românilor de azi.

„Un test ADN populaţional arată structura genetică a populaţiei ne arată cum se compară structura genetică a populaţiei de aici cu cea a unei populaţii de acolo, cât de asemănătoare sunt. La nivel genetic suntem cumva înrudiţi toţi, dar ceea ce se numeşte astăzi slav sau latin sunt termeni care au o origine relativ recentă. Astea sunt chestii care s-au întâmplat acum 1.000 de ani. În timp ce testele acestea genetice se referă la momente în timp mult mai îndepărtate, atunci când a fost colonizată Europa. Vorbim de oamenii preistorici. Nu are nicio legătură cu actuala configuraţie politică a Europei sau ceva de genul acesta. Studiile au valoare ştiinţifică pentru a înţelege cum anume au evoluat populaţiile umane, cum anume a fost colonizat actualul teritoriu al Europei, după cum aceeaşi întrebare se pune “Cum a fost colonizată lumea?””, spune Luis Popa.

Un studiu pe 400 de români

Unele lecţii de istorie s-ar putea schimba în funcţie de cercetările care se derulează chiar în laboratoare genetice aflate la Bucureşti. Florin Stanciu este genetician şi face parte dintr-un grup extrem de restrâns de cercetatori care privesc istoria „la microscop”: în prezent, studiază ADN-ul mitocondrial al românilor (ce ţine de genele moştenite pe linie maternă), într-un proiect comandat de cercetătorii italieni de la Universitatea din Ancona. Este cel mai mare test pe ADN mitocondrial derulat pe români, de până acum.

„Vrem să aflăm care este structura populaţiei româneşti pe linie maternă. (…) Ar reflecta cumva populaţia locală şi, evident, răspunsul la ceea ce suntem noi ca români, ce reprezintă, care este constituţia populaţiei de pe teritoriul României”, spune Florin Stanciu.

Italienii cercetează genetica imigranţilor din peninsulă. Timp de câteva luni, geneticianul român a recoltat ADN de la 400 de persoane din toată ţara. Pentru a aduna voluntari, a popularizat demersul printr-un articol de ziar. A fost surprins de reacţia oamenilor.

„Făcându-l public, mediatizându-l, am descoperit foarte mulţi oameni atraşi de acest domeniu. În momentul de faţă avem trei loturi analizate, din patru. Ele sunt, trec prin procese specifice de laborator(…) facem nişte analize statistice la nivelul întregii populaţii, în care haplogrupuri sunt dominante, prin haplogrup însemnând familii de ADN mitocondrial – pe teritoriul României după care le vom putea compara cu populaţiile din jur, cu ceea ce s-a mai publicat în publicaţiile de specialitate şi o să avem, practic, o idee de ansamblu asupra a ceea ce înseamnă populaţia românească din perspectiva acestei linii”, explică geneticianul.

Concret, studiul ar putea arăta ce populaţii se aflau pe teritoriul de astăzi al României, în urmăm cu mii de ani, chiar dinainte de daci sau romani. Rezultatele pot indica inclusiv primele migraţii umane, din Africa spre Europa. Concluziile vor fi publicate în toamna acestui an. Ce informații se cunosc însă până acum? „Nu există diferenţieri, eu ştiu, etnice sau de altă natură, însemnate, care să ne facă să fim o populaţie distinctă faţă de alţi europeni. Genetica demontează orice segregare populaţională pe etnii şamd”, spune Stanciu.

Voluntari la un studiu de bază

Românii care au participat voluntar la studiu încă mai aşteaptă rezultatele. O parte le-au primit, însă. Unii s-au înscris pentru că sunt pasionaţi de ştiinţă. Alţii din curiozitate faţă de trecutul familiilor lor. Tina Petroiu şi Elena Perieteanu nu se cunosc, însă amândouă au crezut că este o idee bună să participe. Ambele au primit rezultatul testului ADN.

„Pe mine nu mă interesau originile, ci doar participarea la un proiect ştiinţific şi să înţeleg cam ce înseamnă aceste modificări genetice şi cum am evoluat noi ca oameni. Cam asta a fost ideea participării mele. Acum ştiu că în următorii ani voi sta cu ochii pe toate studiile, pentru că sunt sigură că vor continua, se vor descoperi din ce în ce mai multe ramuri pe fiecare haplogrup şi o să fie interesant de văzut cam cum sunt staisticile. Cam cum suntem noi”, spune Elena Perieteanu.

Tina Petroiu adaugă însă că rezultatul studiului i-a confirmat unele glume făcute de colegii de muncă. „Îmi tot spun că am trăsături de rusoaică. Se pare că ADN-ul meu face parte din acelaşi grup al Romanovilor, din care au făcut parte şi Romanovii. Eu dintotdeauna am considerat că sunt o rasă europeană, uitaţi-vă la faţa mea, am eu trăsături de rusoaică? Dar asta m-a determinat, m-a convins ca în concediu acum să-mi petrec o foarte mare parte la Târgovişte, de unde sunt. Ieri fiind la părinţi în vizită chiar am întrebat-o pe mama “Pe unde a umblat străbunica?”. Am să fac nişte cercetări ca să-mi aflu şi eu originile”, glumeşte Tina Petroiu.

Şi Enache Pope, un pensionar care locuieşte în Bucureşti, şi-a pus ADN-ul la dispoziţia ştiinţei. El însă încă mai aşteaptă să vadă ce „scrie” în genele sale. Este pasionat de tot ce înseamnă Italia. Pentru el, dovada supremă că suntem urmaşii Romei este existenţa Columnei lui Traian. Indiferent de ce va afla că scrie în ADN-ul studiat acum în Italia, el crede tot în latinitatea poporului român. „Nu văd cum ar putea să schimbe formarea poporului român… Nimeni nu poate! Ceea ce a intervenit în modificare genomului respectiv, asta e altceva. Dar faptul că avem columnă, că avem monumentul din Dobrogea. La urma urmelor eşti ceea ce eşti şi nu văd de ce să spună cineva ce eşti! Limba noastră deja este o probă, un element de latinitate”, este convins Enache Pope.

Românii şi originile slave

Geneticianul Florin Stanciu nu este la primul studiu legat de populaţia României. În lucrarea sa de doctorat a facut o analiză ADN populaţională, bazată pe probele genetice a 9.000 de persoane. A studiat ce s-a transmis, pe cale paternă în populaţie. A descoperit un tipar genetic mai degrabă predominant slav, pe lângă genele latine.

„Suntem naţionalişti pentru că alegem să fim naţionalişti. Din perspectivă genetică suntem un amestec. Şi până la urmă este o etichetare subiectivă a fi sau a nu fi naţionalist pe un teritoriu pe care se umblă, se circulă liber. Există un studiu anterior făcut pe un lot de 9.000 şi ceva de persoane, care a constat în ADN nuclear şi care a reflectat că populaţia umană de pe teritoriul României este un amestec de influenţe. Între care slave, turcice, latine, greceşti şamd. Reiese faptul că, în momentul de faţă există un amestec extraordinar pe teritoriul României, dar, în trecut, din perspectivă genetică, există urmele migraţiei slavilor pe teritoriul României. S-au impregnat, s-a cantonat cumva acea migraţie de la nord la sud”, spune Florin Stanciu.

„Originile trebuie să le aflăm!”

Există mai mulţi specialişti români intrigaţi de ce este scris în ADN-ul populaţiei. Cercetătorii unui laborator de genetică din Bucureşti şi-au propus să afle şi ei, pe cont propriu, din ce sunt românii “făcuţi”. Deşi nu au ajuns la vreun rezultat final, geneticienii sunt de părere că studiul lor, început în anul 2012, ar putea schimba istoria. „Originile trebuie să le aflăm! E în interesul fiecărei naţiuni. Până la urmă şi a fiecărui cetăţean să-şi afle originea!”, crede Lorand Savu, genetician la Genetic Lab.

„Acum doi ani am început acest proiect. Şi a fost cumva o ambiţie personală, pentru că sunt multe lucruri nelămurite, se vehiculează tot felul de teorii şi am zis să încercăm cumva să facem lumină, nefiind absolut neinfluenţaţi de absolut nimeni. Avem, să spun, nişte date preliminare, pe care nu le publicăm… Pentru că precizia acestor analize creşte odată creşterea numărului de markeri pe care îi folosim aici. Şi atunci am preferat să mai aşteptăm un pic şi să punem la punct protocoalele de lucru, astfel încât să ne apropie de realitate. Aş vrea să fac o mică analogie: orice populaţie e ca un cocktail şi la bar se pun straturi, straturi, straturi de diverse băuturi. Noi încercăm să găsim primul strat. Acuma dacă cumva mai mult de jumătate este vodcă nu poţi să tragi concluzia că primul strat a fost vodcă. Şi atunci trebuie un pic mai multă atenţie. Ne-ar place să credem că avem o origine mai specială, dar, repet, nu trebuie să fim influenţaţi de ceea ce ne-ar place nouă să fim şi ceea ce este în realitate. Din nefericire sau din fericire populaţia românească este un amestec extrem de complex, din punct de vedere genetic. Noi am fost poarta Apusului şi pe aici au trecut valuri şi valuri de populaţii care mai de care mai diferite”, e de părere specialistul.

Ce cred istoricii

Istoricii şi arheologii nu sunt deloc surprinşi că probele ADN recoltate de geneticianul Florin Stanciu arată că avem, printre altele, o puternică influenţă slavă. „Există o mai veche dispută despre ponderea anumitor elemente în etnogeneza poporului român. De obicei, lumea se gândeşte mai întâi la limbă, la alte domenii ale culturii şi abia mai târziu la domeniul greu de priceput pentru un om obişnuit al ponderii biologice al unui elemente sau altul în fiinţa poporului român”, spune prof. dr. Mircea Babeş, arheolog.

„E inerent că populaţia României – şi lucrul acesta se reflectă în limbă – a reprezentat de-a lungul ultimilor 2000 de ani un melanj, un mixaj din mai multe populaţii. Fondul sigur că a fost daco-roman, dar ulterior şi-au adus contribuţia toate popoarele care au trecut peste noi, mai ales în prima mie de ani”, explică şi istoricul Dan Falcan.

Etapele propagandei

Dincolo de ADN, formarea poporului român a fost, de-a lungul istoriei, subiect de propagandă pură şi victimă a politizării excesive. Românii au fost, în diferite perioade, când doar urmaşii Romei, când doar ai dacilor, când ai slavilor, după cum au dictat vremurile, arată specialiştii consultaţi de reporterii emisiunii „Din interior”.

„A existat o etapă – prima etapă a istoriografiei româneşti, secolul XVII, XVIII, XIX, când accentul a căzut foarte puternic, aproape exclusiv pe elementul latin. Era aproape patriotic, naţionalist să spui că noi, românii, suntem urmaşii latinilor. Pe măsură ce s-a edificat statul nostru naţional, lucrurile au început să se mai echilibreze. A fost pus în evidenţă elementul dac”, spune Dan Falcan.

Profesorul Mircea Babeş aduce în discuţie „cazul lui Neculai Densuşianu”, autorul cărţiiDacia preistorică, volum apărut după moartea acestuia. „Într-o anumită fază a vieţii lui a căzut şi el în ispita aceasta de a dovedi în chip patriotic, dacă vreţi, că noi suntem numai urmaşii dacilor, “cei de acasă”, cei de aici, nu şi ai romanilor. Şi mergând mai departe cu exagerările a ajuns la a stabili că Dacia este un fel de buric al lumii, unde este înmagazinată toată înţelepciunea omenirii, toată mitologia, toată literatura s-a născut aici. În perioada interbelică, exagerarea dacismului a mai apărut pe buzele unor scriitori, unor autori de sorginte legionară”, spune prf.dr. Mircea Babeş.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, sovieticii au profitat de urmele lăsate de slavi pe teritoriul României. Justificau astfel “înfrăţirea” cu Moscova. „Din fericire, cumva, chiar la începutul anilor 60, pe măsură ce autorităţile de la Bucureşti şi Gheorghe Gheorghiu-Dej au găsit cu cale să se îndepărteze de linia Moscove, să anuleze sovietizarea, rusificarea istoriei naţionale şi să o înlocuiască cu teoria tradiţională”, arată arheologul.

„Ceauşescu se considera urmaşul lui Burebista”

Sub dictatura lui Nicolae Ceauşescu au fost aduse in prim-plan originile daco-romane. Mai mult, în unele cercuri se vorbea doar de prezenţa dacilor în acest spaţiu. „Nicolae Ceauşescu se considera urmaşul într-o linie directă a lui Dromichete, Burebista, Decebal, mă rog, Mihai Viteazu, toată pleiada de mari conducători ai românilor”, explică istoricul Dan Falcan.

„În programul Partidului Comunist din 1975 se punea accentul pe convieţuirea daco-romană, pe etnogeneză, deci, daci cu romani, mai puţin slavi. Într-o anumită perioadă în timpul lui Ceauşescu, mai ales după 1976 a prins având teoria aceasta tracomană, a dacismului. Noi nu mai eram romani, eram daci, dar nu eram doar daci. Eram într-un felproto-latini, de la noi plecaseră latinii spre Italia şi de fapt noi eram locul de origine a tuturor popoarelor europene. Dintr-o dată deveneam mult mai importanţi. De fapt,romanii deveneau urmaşii noştri, nu noi urmaşii romanilor. Această teorie persistă până în zilele noastre, din păcate lipsită de argumente”.

Genetica, doar unul dintre „ingredientele” unui popor

După tot acest trecut tumultuos, pot studiile genetice populaţionale să aducă dovezi noi pe care istoricii să-şi sprijine teoriile? Aceştia cred că nu doar biologia contează în “naşterea” unui popor.

„Nu este deloc obligatoriu ca răspunsul pe care îl dă biologia, genetica, să spunem, să coincidă cu cel pe care îl dă istoria culturală, lingvistica sau arheologia. Ele, de fapt, privesc alte lucruri, chiar dacă la mijloc sunt, să spunem, geţii şi dacii, străromânii, românii”, spune prof. dr. Mircea Babeş.

Nu este doar o problemă românească. Studiile ADN populaţionale au devenit o preocupare constantă în majoritatea marilor universităţi ale lumii. La Oxford, în Anglia, de exemplu, cercetătorii au dezvoltat o hartă ADN a lumii care arată ce populaţii s-au amestecat, în perioada marilor migraţii.

„Există deja laboratoare în lume care au iniţiat deja anumite proiecte de corelare a celor două tipuri, trei, să zicem, importante de date. Unul dintre ele este un laborator de la Universitatea Oxford, care au şi publicat de altfel în februarie 2014 un studiu semnificativ: o hartă de corelare a principalelor 100 de evenimente istorice din ultimii 4.000 de ani, corelată cu harta de profil genetic al populaţiilor. Au reuşit să coreleze profiluri genetice care să confirme migraţiile populaţiilor arabe sau migraţii ale populaţiilor din zone mediteraneene, din zona Asiei Mici, este chiar foarte interesant. Datele genetice n-au cum să infirme datele istorice”, spune prof.dr. Ileana Stoica, şef Catedra de Genetică, Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucureşti.

Medicina viitorului, adevărata miză

Miza testelor populaţionale este însă mai degrabă una medicală, decât istorică. În prezent, se lucrează la identificarea unor gene care pot indica anumite boli. Se conturează un scenariu de film SF: orice om şi-ar putea schimba stilul de viaţă, în funcţie de ce îi este scris în ADN. Astfel de cercetări au loc şi în România.

„Încercăm să găsim anumite variante genetice, care pot să confere risc de producere ale anumitor boli umane. Scopul este de a îmbunătăţii metodele de prevenţie, dacă se poate pentru boli care au un impact major asupra persoanei şi a familiei, scopul este de realizare a unor teste genetice prenatale. Cele mai multe afecţiuni sunt cauzate de interacţiunea dintre factorii genetici şi factorii de mediu. Nu se poate spune că există în România o boală specifică populaţiei din România, o boală tipică populaţiei din România, pe care să nu o mai găsim într-o altă populaţie”, arată Dănuţ Cimponeriu, cercetător laCatedra de Genetică, Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucureşti.

„Fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu, în următorii ani, va avea un cip”, este de părere Alexandru Ecovoiu, lector în cadrula celeiaşi instituţii.Acolo va fi secvenţa genomului fiecăruia dintre noi, genotipul. Se uită bioinformaticianul, găseşte ce mutaţii sunt, îi spune medicului, medicul ştie în ce poziţie te afli.

Teste ADN, în manuale de istorie?

Pe planul istoric, genetica ne-ar putea da răspunsuri la întrebări fundamentale. Este însă pregătită România să afle adevărul ascuns în ADN?

„Lucrurile se vor schimba, fără îndoială! N-au cum să nu se schimbe dacă tu vii şi demonstrezi că de fapt tu nu eşti dac, ci eşti un precursor al dacilor şi dacii au fost, de fapt, un popor migrator! Limba fără îndoială că are rolul formator, dar nu poţi să ascunzi aspectele genetice. Şi aici este un amestec extrem de complex. Aşa am ajuns să fim,românii, o naţie cu totul şi cu totul specială şi lingvistic, dar şi genetic!”, crede geneticianul Lorand Savu.

„Nu ştiu cât de pregătiţi suntem pentru asta”, adaugă însă Alexandru Ecovoiu. „După ce afli datele, le pui cap la cap – cine face treaba asta? Genetician, biochimist şi le pun la dispoziţia altuia. Cui? Istoricilor! O să le vadă, o să facă ochii mari. Politicienii, preoţii o să facă ochii mari!”.

Istoricii consultaţi de reporterii emisiunii „Din interior” sunt însă de părere că studiile ADN pe poporul român nu ar trebui trecute cu vederea fără o dezbatere.

„Istoria întotdeauna se îmbogățește. Nu văd ce ar fi rău ca aceste cercetări de paleogenetică să intre, să fie supuse dezbaterii publice, să fie băgate în manualele de istorie. Întotdeauna vor fi supăraţi, dar întotdeauna se trece peste lucrurile acestea şi important e adevărul istoric, să fie cât mai aproape de ceea ce s-a întâmplat în realitate în urmă cu sute de ani”, încheie istoricul Dan Falcan.

Sursa: http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Reportaj/DIN+interior+ADN-ul+romanilor+la+control+Ce+secrete+din+trecut+n

Mesajul din ADN-ul mitocondrial

Mesajul din ADN-ul mitocondrial

Documentar – STORYmania cu Mihaela Ghiță
Miercuri, 26 martie 2014, între orele 16:05-16:30 la Radio România Cultural

Ce este o mitocondrie, de unde a apărut, la ce ne folosește?

Povestea noastră de astăzi începe acum 2,5 – 3 miliarde de ani, când pe Pământ existau doar niște viețuitoare unicelulare. La un moment dat, două astfel de microorganisme unicelulare s-au devorat una pe cealaltă și, în loc să fie digerată, ”victima” a devenit un organit cu ADN propriu, în interiorul celulei devoratoare.  De ce? Pentru că mica prădătoare a ”observat” că e mai profitabil pentru ea să o păstreze în viață, în interiorul citoplasmei, pentru că îi conferea energia să se dezvolte.

Este explicația schematizată oferită de geneticieni pentru existența ADN-ului mitocondrial, care se transmite doar pe linie maternă. Analizele recente ale acestui ADN conduc la o nouă interpretare a istoriei omenirii de la Adam și Eva, în viziunea lor, o populație care provine de undeva din inima Africii și nu doar cei doi oameni primordiali despre care vorbește Biblia. De acolo oamenii au migrat și au evoluat către ceea ce, astăzi numim popoarele planetei.

”Totul a început cu demersurile mele de a răspunde la aceste întrebări: ce înseamnă populația românească din perspectivă genetică, cum pot fi corelate rezultatele analizei genetice cu ce știm din istorie?  Am început cu instrumentele pe care le aveam la îndemână la vremea respectivă și anume ADN-ul nuclear.” Așa  își începe povestea Florin Stanciu, expert în genetică judiciară la Institutul Național de Criminalistică. Povestea lui este o incursiune în timp, în istoria românilor, în căutarea moștenirii genetice pe linie maternă. În luna mai, va încheia un studiu început acum 1 an, în colaborare cu Universitatea din Ancona, studiu care își propune să identifice structura genetică a populației românești din analizarea ADN-uli mitocondrial al unui eșantion de circa 400 de persoane de pe tot teritoriul României.

”De fapt noi am vorbit despre evoluționism, și modul în care această evoluție reflectă o mică părticică, pe care noi o numim populația umană de pe teritoriul României. Un mic fragment din numeroase studii, care nu fac altceva decât să caute originile noastre pe acest pământ. Până la urma o să ne întrebăm: Ce căutăm aici? De ce existăm? Care este rostul? Cam asta este în spatele tuturor acestor demersuri, de a descoperi elementele de cauzalitate care au condus la ceea ce suntem acum.” (Florin Stanciu)  – STORYmania – o serie de documentare originale la Radio România Cultural

Alte emisiuni RRC la care am mai participat:

ADN-ul tracilor, latinii care se trag din daci și alte povești de adormit copiii

ADN-ul tracilor, latinii care se trag din daci și alte povești de adormit copiii

Există tot felul de publicații ale unor mari amatori de senzațional, persoane naive care nu verifică bălăriile date drept referință pentru unele teorii, multă confuzie și interpretări fără fundament științific, care tot circulă în presa scrisă și în mediul virtual de câțiva ani încoace. Evident toate acestea nu m-ar deranja prea tare dacă nu s-ar raporta o mare parte din ele la studiile efectuate în perioada 2003-2006 pe țesuturi osoase provenite de la traci. Iată un exemplu recent:

“Genetic, nu ne-am schimbat de 5.000 de ani, suntem tot daci.”

“Un studiu de paleogenetică, realizat între anii 2003-2006, a arătat că, genetic, suntem daci, iar teoria latinizării făcute de Imperiul Roman este falsă. Studiul, realizat de dr. Georgeta Cardoș, specialist în genetică, cu sprijinul Universității din Hamburg, Germania, a pornit de la țesuturi osoase recoltate din peste 20 de situri arheologice din România, de la un număr de 50 de indivizi aparținând populațiilor care au trăit aici cu 5.000 de ani în urmă. Datele genetice obținute au fost comparate cu cele ale românilor de astăzi. Concluzia a fost că între actuala populație a României și cele care au trăit pe teritoriul acestei țări cu 5.000 de ani în urmă există o clară înrudire genetică, iar fondul de bază dovedește continuitatea și legătura strânsă cu populația străveche, adică cu dacii, ramura nord-dunăreană a marelui neam tracic.” (1)

Studiul la care se face referire se realiza pe vremea în care eu eram student și chiar dacă autoarea nu mai recunoaște acest lucru (2), el a început și s-a desfășurat o bună perioadă de timp în catedra de Genetica Umană condusă la vremea respectivă de prof. univ. dr. Veronica Stoian, mentor profesional atât mie cât și autoarei studiului Georgeta Cardoș. Datorită unor neînțelegeri autoarea neagă afiliația sa în acea perioadă la această catedră unde și-a început lucrarea de doctorat cât și implicarea celei care i-a fost îndrumător profesional. În fine, aceste precizări nu au rolul decât de a demonstra un adevăr academic întrucât autoarea atribuie studiul său în exclusivitate “Laboratorului din Hamburg” deși pe articolul care a făcut-o “faimoasă” (3) autor secundar a fost trecut prof. univ. dr. Veronica Stoian, cu care era încă în relații bune în momentul scrierii lui. Cunosc aceste detalii întrucât îmi făceam în acea perioadă lucrarea de licență în cadrul aceleiași catedre.

Revenind la studiu, în afara discuțiilor de pe marginea lui, singurele articole demne de luat în seamă care au ceva “valoare” științifică sunt doar două. Iată mai jos, de ce cred că ipotezele făcute în jurul acestora, nu au susținere științifică și trebuie combătută nevoia unora de a le lua drept referință în elucidarea trecutului istoric al României:

  •  Studiul la care se face referire în primul articol (3) deși s-a realizat pornind de la 47 de probe oase, în final s-au obținut doar 13 amplificări ADN. Cu alte cuvinte, numărul tracilor de la care s-a obținut ADN mitocondrial (ADNmt) este de doar 13. Studiul la care se face referire în al doilea articol (4) este compus din analiza a 6 probe de țesut osos, dintre care doar din 3 s-a abținut ADN. În total vorbim de 13-16 probe de ADNmt atribuite tracilor din S-E României, ceea ce este insuficient pentru a avea valoare statistică populațională. Numărul minim de probe acceptat pentru o raportare populațională în perioada 2003-2006 era de 50 de probe per lot populațional, acum fiind de 200-500 probe/persoane conform standardelor din domeniu (5,6). Și asta pentru că asemănarea sau diferențierea inter-populațională pornind de la compararea de loturi atât de mici, dă rezultate contradictorii dacă analiza ar fi repetată folosind același număr de probe, dar provenite de la alte persoane/rămășite umane. Iată ce afirmă însăși autorii:

“In conclusion we believe that our results reflect an evident genetic similarity between the old Thracian individuals analysed up to now in our study and the modern populations from SE of Europe. So far we can just suppose, that the old Thracian populations would have been able to contribute to the foundation of the Romanian modern genetic pool. More mtDNA sequences from Thracian individuals are needed in order to perform an complex objective statistical analysis.” (3)

  • Ambele articole au fost publicate în reviste din România din care numai una este destinată și cercetărilor genetice – Romanian Journal of Legal Medicine, cealaltă Dacia fiind o revistă de arheologie. Chiar dacă se susține că cea mai mare parte a studiului a fost efectuată la Hamburg, articolele n-ar fi fost acceptate spre publicare într-o revistă de profil din străinătate datorită numărului mic de probe.
  • Presupunând că acele comparații “populaționale” rudimentare menționate într-unul din articole (3) ar fi corecte, nu se poate trece cu vederea faptul că se compară traci cu indivizi moderni (și aia puțini la număr <10 per lot), deci, nu putem vorbi de fapt de comparații de populații. Orice genetician știe că o populație este dinamică în timp și spațiu și că trebuie să ai un lot reprezentativ pentru a compara diverse populații. Mai mult o populație se schimbă în funcție de factori precum migrația poporatelor, drift-ul genetic, mutațiile punctiforme etc.. A face o astfel de comparație înseamnă să excluzi legile elementare ale geneticii populaționale, ale evoluționismului și în fond ale biologiei, să iei câteva probe la întâmplare și să crezi ca ai descoperit un adevăr științific. Ori compari populații din aceiași regiune în perioade diferite de timp, ori compari populații cu localizare diferită dar situate temporar cam în aceeași perioadă. Combinațiile spațio-temporare, în efectuarea de comparații populaționale, pot crește erorile de interpretare, iar când mai adaugi și un lot populațional mic, mai bine te apuci de scris SF-uri.
  • Bun și chiar dacă ar fi să luăm aceste studii în serios, ce spun autorii:

“Computing the frequency of common point mutations of the present-day European population with the Thracian population has resulted that the Italian (7.9 %), the Alban (6.3 %) and the Greek (5.8 %) have shown a bias of closer genetic kinship with the Thracian individuals than the Romanian and Bulgarian individuals (only 4.2%).” (3)

Această frază eu unul o interpretez astfel – românii (și bulgarii) de azi sunt diferiți de traci, întrucât populația locală a fost puternic influențată de migrația popoarelor slave de la N la S, fapt demonstrat prin studiul populațional realizat in 2010 folosind analiza cromozomului Y pe aceeași regiune geografică și  pe un lot populațional de 122 de persoane (7). Pe teritoriul Italiei influența slavilor a fost minimă sau absentă, fapt care explică de ce populația tracică poate fi  asemănătoare cu cea a populației italiene de azi. Dacă te uiți pe harta popoarelor slave e de la sine înțeles (fără a face studii genetice) cam pe unde au luat-o slavii pentru a ajunge în sud (Bulgaria, Serbia, Croația, etc.).

680px-Slavic_europe.svg

  • … și lista poate continua cu detalii tehnice mai puțin importante pentru publicul larg.

Studiile menționate au valoarea lor în cadrul geneticii românești cu tot cu defectele lor, prin faptul că sunt primele de acest gen efectuate în țară (sau în Hamburg, cu probe vechi de pe teritoriul României). Dar de la rezultatele obținute, până la ipotezele emise, precum romanii (latinii) care se trag din traci și că Dacia ar fi fost un fel de buric al Pământului, e cale lungă și semn de grandomanie păguboasă. Mai mult decât atât, în România se pare că verificarea informațiilor înainte de publicare în mass-media de către un expert independent, încă nu este cunoscută ca metodă editorială, motiv pentru care senzaționalul primează chiar și în mediul academic. Exact!… Avem apucături de tip “fenomenul Bianca Drăgușanu” chiar și acolo!…

Fapte, studii, repetabilitate, date concrete, nu vorbe…

Referințe:

  1. Omul care a avut acces la documente secrete din biblioteca Vaticanului: “Limba latină se trage din cea română, nu invers”. (sursa: libertatea.ro 06 Aprilie 2013);
  2. Paleogenetica bulversează România – Georgeta Cardoș – Adevăruri. Daniel Roxin (sursa: YouTube 8 Ianuarie 2013);
  3. Cardos G, Stoian V, Miritoiu N, Comsa A, Kroll A, Voss S, Rodewald A. Paleo-mtDNA analysis and population genetic aspects of old Thracian populations from South-East of Romania. Rom J Leg Med 2004:12(4)239–246;
  4. Cardoş G, Rodewald A, Soficaru A. Ancient DNA study on human fossil found Costişa, Romania, dating from de Bronze Age. Dacia, N.S., 52, 2008, p.55–67;
  5. Carracedo A, Butler JM, Gusmão L, Linacre A, Parson W, Roewer L, Schneider PM. New guidelines for the publication of genetic population data. Forensic Sci Int Genet. 2013;7(2):217-20;
  6. Carracedo A, Butler JM, Gusmão L, Linacre A, Parson W, Roewer L, Schneider PM. Update of the guidelines for the publication of genetic population data.  Forensic Sci Int Genet. 2014;10:A1–A2
  7. Stanciu F, Cuţăr V, Pîrlea S, Stoian V, Stoian IM, Sevastre O, Popescu OR. Population data for Y-chromosome haplotypes defined by 17 STRs in South-East Romania. Leg Med (Tokyo). 2010 Sep;12(5):259-64.
Dreptul la replică

Dreptul la replică

Ca urmare a valului de ipoteze care mai de care mai fantasmagorice apărute în ultima săptămână, după ce proiectul mtDNA.350RO a fost mediatizat în presă [vezi articol], singurul meu răspuns în fața tuturor comentariilor făcute pe marginea acestora, este o reiterare a câtorva concluzii și perspective importante, făcute în teza de doctorat (pe marginea subiectului originii genetice a populației romanești) precum și o listare succintă a studiilor efectuate în perioada 2009 – 2013:

CONCLUZII

  • Pentru compararea populației românești cu alte populații privind frecvențele alelice ale markerilor STR (testul de diferențiere, calcularea distanței genetice și construirea de dendrograme) au fost folosite date din literatura de specialitate – 21 populații pentru markerii STR autozomali și 19 populații pentru markerii STR heterozomali Y.
  • (…)
  • Comparând parametri statistici populaționali obținuți prin analiza genetică a populației românești cu cei ai altor populații caucaziene, se poate aprecia că populația românească prezintă toate caracteristicile unei populații caucaziene.
  • Stabilirea relațiilor de înrudire genetică între populația românească și populațiile învecinate geografic s-a realizat prin calcularea distanței genetice, construirea și interpretarea dendrogramelor.
  • Pentru a determina diferențierea populațională s-a calculat distanța genetică prin mai multe metode. Dintre toate metodele de calculare a distanței genetice, metoda propusă de Cavalli-Sforza reconstruiește cel mai bine contextul istoric și geografic al populațiilor. Din 8 dendrograme construite prin această metodă, 7 au reușit să exprime corect distribuția populațiilor ținând cont de contextul geografic și istoric al zonei.
  •  Din punct de vedere al markerilor STR autozomali analizați, per ansamblu, populația românească actuală este un amestec de influențe slave, latine, elene și turcice dintre care influența latină și elenă predomină (sunt constante indiferent de metoda sau lotul analizat). Aceste rezultate reies din interpretarea dendrogramelor pentru lotul de 5 markeri STR și cel de 9 markeri STR.
  • Ca și în alte studii privind markerii STR heterozomali și în cazul populației din S-E României, aceștia sunt mult mai stabili decât cei autozomali, reconstruind arbori (dendrograme) într-o manieră mult mai clară și mai eficientă.
  • Populația masculină, din punct de vedere al markerilor STR heterozomali (Y) analizați, din S-E României prezintă puternice influențe slave, aceasta fiind situată la baza ramurii slavilor sudici. Aceste rezultate reies din interpretarea dendrogramelor pentru lotul de 9 markeri STR si cel de 12 markeri STR.
  • Analiza celor două categorii de markeri – autozomali și heterozomali (Y), reflectă dimensiuni istorice diferite. Markerii heterozomali reflectă doar populația masculină – populație invadatoare la un moment dat în istorie, pe când cei autozomalili reflectă amestecul rezultat dintre populația invadatoare și populația autohtonă.
  • (…)
  • Evoluția structurii genetice a unei populații este un proces spațio-temporal dinamic și continuu. În analiza dinamicii acestui proces, markerii STR reprezintă veritabile instrumente ce conferă posibilitatea verificării schimbărilor populaționale în termeni relativ scurți de timp. Cum markerii STR sunt secvențe necodificatoare aceste schimbări reflectă mai degrabă evenimente recente din istoria speciei umane și nu evenimente îndepărtate, cum reușesc să facă alți markeri bine conservați în genomul uman.
  • Deși la nivel inidual, specia umană nu mai este constrânsă în ceea ce privește deplasările pe distanțe mari, la nivel populațional mișcările migratorii sunt constrânse de factorii socio-economici și cei geografici. În populația românească factorii socio-economic sunt reprezentați de migrația forței de muncă iar cei geografici de Munții Carpați, care își exercită influența asupra populațiilor umane din jur prin rolul lor de barieră naturală.

PERSPECTIVE

  • Analiza genetică a populațiilor umane de pe teritoriul României este pe departe a fi un domeniu finalizat. Deși este cea mai completă abordare la ora de față pentru România, această teză de doctorat prezintă doar o parte din markerii STR existenți și doar un anumit tip de organizare populațională (cel administrativ). Rămâne de analizat mai departe dinamismul frecvențelor alelice în timp, organizarea eșantioanelor populaționale după etnii, analiza influenței migrației forței de muncă la nivel genetic în populații europene precum Franța, Italia și Spania și alte aspecte…
  • (…)
  • Pentru a completa imaginea de ansamblu a studiilor markerilor genetici pentru populațiile din România, datele obținute folosind markeri STR autozomali și heterozomali necesită a fi completate cu cele obținute în urma analizei markerilor SNP, îndeosebi cei mitocondriali pentru populațiile actuale.

Surse

 

Phenotypic traits

Inspired by the phenotypic traits of one of his offspring and also by the single photo that survived over time, the artist Ion-Aurelian Badulescu reconstructed the 3D model of “Neacşu” a Romanian peasant born in 1895…

ADN, o probă scumpă, dar greu de combătut

Publicat pe digi24.ro la 05-12-2012 20:32

În dosare extrem de complicate, precum cel al Elodiei, de crime sau jafuri armate, foarte importante sunt expertizele ADN. De câteva luni, specialiștii care fac analizele au la dispoziție unul dintre cele mai moderne laboratoare din Europa de Est. Deși expertizele genetice sunt de multe ori decisive, anchetatorii nu le pot cere prea des. Sunt foarte costisitoare, iar Ministerul de Interne nu are destui bani.

O picătură de sânge, un fir de păr, o urmă de salivă sau de piele. Oricare dintre acestea pot ajuta la identificarea genetică a unei persoane. Adică găsirea ADN-ului, acel CNP genetic unic pentru fiecare om.

„Șansa ca 2 profile genetice să fie identice și să aparțină a două persoane diferite este de 1 la mai multe ori populația umană de pe Terra. Adică, imposibil”, a explicat Florin Stanciu.

Doctorul Florin Stanciu este unul dintre cei mai experimentați specialiști în expertiza ADN din România. A făcut mii de analize. Pentru un indiciu concludent, nu este de-ajuns întotdeauna o singura probă. Exemplu, cazul Elodiei, dar și multe altele.

Profilele ADN găsite la locul crimei sau jafului sunt comparate cu cele ale suspecților. Când se suprapun, polițiștii știu că au cazul rezolvat. Ofițerii trebuie să aibă de multe ori instinct.

De pildă, în 2005, polițiștii de la Omoruri au ridicat probe de salivă de pe cojile de semințe găsite în casa unui bărbat ucis. Ochiul format al ofițerului i-a spus că victima era mult prea ordonată pentru a arunca mizeria în mijlocul casei. Specialiștii au identificat profilul ADN iar polițiștii au căutat printre suspecți până au găsit o potrivire.

„Am început audierea în zonă și după un an și jumătate am găsit un suspect căruia i s-au prelevat și lui probe pentru ADN și rezultatul a fost pozitiv”, a povestit subcomisarul Marian Mihoci.

A durat atât de mult pentru că baza de date cu ADN-uri avea informații puține. Şi astăzi, după mari progrese, doar 16 mii de date se regăsesc în sistemul informatic, iar asta îngreunează mult anchetele.

De exemplu, în acest moment, polițiștii din Capitală caută un pedofil considerat extrem de periculos. A violat o fată de șapte ani, în apropierea unei școli, iar expertiză genetică a arătat că tot el e suspectul principal în cazul unui alt viol, tot cu victimă minoră, din 2009. Doar că atunci, profilul lui ADN nu a fost introdus în baza de date.

„În condiții optime ar trebui să cerem de fiecare dată expertize ADN, însă, intervine inconvenientul financiar și anume soluțiile necesare pentru prelucrarea acestor probe ADN sunt relativ scumpe”, a spus inspectorul principal Adrian Obadă, de la Serviciul Omoruri.

„O probă se situează ca și cost undeva la 100 de euro”, a explicat doctorul Florin Stanciu.

Așa se face că în România, doar în cazurile considerate grave se fac expertize. Şi nu de fiecare dată.

De pildă, în cazul lui Nicolae Vlad, trimis în judecată pentru uciderea studentei japoneze, la marginea Capitalei, polițiștii nu au avut bani pentru o expertiză genetică atunci când el a fost suspectul principal în mai multe violuri. Fără astfel de probe, judecătorii l-au lăsat în libertate și astfel a putut să o ucidă pe Yurika Masuno.