Suntem un amestec de influențe latino-eleno-slave

România face noi pași spre cunoașterea trecutului său genetic prin proiectul mtDNA.350RO. Inițiativa nu a venit de la noi, ci din Italia, dar cel care ține frâiele acestui proiect de mare importanță este Florin Stanciu, un tânăr cercetător genetician de la Institutul Național de Criminalistică care vorbește cu pasiune despre munca sa și despre uimitoarele mistere ascunse în genele noastre, pe cale de a fi dezvăluite grație noilor descoperiri științifice

Cea mai veche probă de ADNmt de la un hominid are aproximativ 400.000 de ani

Cum a apărut proiectul mtDNA.350RO și care este diferența dintre genotiparea ADN-ului mitocondrial și a celui nuclear?

– Proiectul a apărut după o invitație de colaborare venită din parte unei cercetătoare din Italia și a pornit de la vidul de informații existent în literatura de specialitate privind structura genetică a populației românești, din perspectiva ADN-ul mitocondrial (ADNmt). Acesta este folosit ca instrument de cartare genealogică întrucât, printre multe altele, nu suferă recombinare, se transmite pe linie maternă și rezistă conservat mult timp în oase și țesuturi fosilizate, cea mai veche probă de ADNmt obținută de la un hominid având o vechime de aproximativ 400.000 de ani (peștera Sima de los Huesos).

De ce e importantă stabilirea fondului genetic al populației românești?

– În primul rând pentru a ne cunoaște trecutul genetic, în al doilea rând pentru a clarifica anumite mituri cu privire la importanța sau lipsa ei, în cazul unor evenimente istorice, din perspectiva populației actuale – a se vedea disputa „dacii și romanii” – și în al treilea rând pentru a stabili un standard criminalistic, necesar în identificarea persoanelor dispărute sau a cadavrelor cu identitate necunoscută.

Am fost plăcut surprinși să observăm existența unor haplogrupuri precum cel din Africa

Ce se știe până acum despre rezultatele proiectului mtDNA.350RO?

– Am început să întrezărim ceea ce oarecum deduceam din structura populațiilor vecine și anume dominanța haplogrupului – familiei genetice – H pe teritoriul României, acest haplogrup fiind la ora actuală dominant în întreaga Europă. De asemenea, am fost plăcut surprinși să observăm existența unor haplogrupuri străvechi pe teritoriul nostru, precum L – cel care aparține primilor oameni care au plecat din Africa – și altele care au derivat din acesta. Acest studiu închide o serie de studii pe care le-am început odată cu realizarea tezei mele de doctorat. Pentru a înțelege ce înseamnă o populație trebuie să abordezi mai multe instrumente genetice și astfel să faci o analiză din mai multe perspective. Până acum am realizat studii pe cromozomul Y în sud-estul României și ADN nuclear în întreaga țară. Cromozomul Y reflectă linia paternă – invadatorii – iar ADN-ul nuclear schimbările aduse în ultimele generații populaționale. Conform acestor studii, pe linie paternă influența a fost dominant slavă – ceea ce e și normal date fiind valurile de migrație slavă dinspre nord spre sud – iar din perspectiva ADN-ului nuclear faptul că suntem un amestec de influențe latino-eleno-slave. Așteptăm rezultatele ADN-ului mitocondrial pentru a vedea ce înseamnă populația românească din perspectiva liniei materne, a localnicilor, și numai atunci vom putea discuta despre imaginea de ansamblu a fenomenului populațional pe teritoriul României.

Când vor veni concluziile finale ale proiectului?

– Rezultatele parțiale au fost prezentate în cadrul conferinței „DNA in Forensics” 2014, care are loc la Bruxelles în luna mai. Acum lucrăm ultimele probe și ne pregătim sa publicăm rezultatele finale în literatura de specialitate.

 Genetic, o populație poate fi «cucerită» și fără războaie

Se poate spune că acest proiect poate rescrie istoria României predată azi în școli?

– Nu neapărat, însă sigur o va întregi. Trebuie ținut cont că istoria genetică a unei populații nu funcționează după aceleași reguli precum istoria culturală – politică, administrativă, lingvistică și altele. De exemplu, din punct de vedere genetic o populație poate fi „cucerită” și fără războaie, prin asimilare în urma migrațiilor.

Cum proiectați în timp evoluția genetică a poporului nostru?

– Populația românească alături de majoritatea populațiilor actuale, va trece printr-un proces de omogenizare. Este o tendință dată de eliminarea a tot mai multor bariere geografice și culturale. Rezultatul va fi o mono-etnie, evident cu avantaje și dezavantajele ce decurg din aceasta.

Cum poate afla o persoană din România din ce zonă se trage, care este moștenirea sa genetică?

– Poate participa la proiectele sau firmele care oferă astfel de servicii contra cost precum Genographic (Geno 2.0), Family Tree DNA, DNA Tribes și altele.

Mă aflu în postura de a fi nevoit să combat anumite idei preconcepute legate de trecutul nostru istoric

De unde pasiunea dumneavoastră pentru genetică?

– Totul a pornit din clasa a 7-a, de la o lecție predată la Limba franceză, unde am întâlnit prima oară termenul de „mutant”. Trebuia să traducem o povestioară SF cu un păianjen care devenise uriaș după ce un savant uitase pornit peste noapte, în laboratorul său, un dispozitiv anume. De la mutant am ajuns să aflu ce este o mutație și apoi la Genetică, știința care le studiază.

Ce proiecte mai aveți?

– Deocamdată mă concentrez pe acest proiect, care presupune pe lângă obținerea și interpretarea rezultatelor și o etapă de popularizarea a acestora. O adevărată provocare pentru mine, întrucât trebuie să explic pe înțelesul tuturor informații tehnice specifice domeniului meu și în același timp mă aflu în postura de a fi nevoit să combat anumite idei preconcepute legate de trecutul nostru istoric, care pornesc fie din necunoaștere fie dintr-un patriotism exacerbat.

Umanitatea nu a ajuns la dimensiunea actuală dintr-un singur bărbat și o singură femeie așa cum ne spune Biblia

Se știe că omul a apărut în Africa, însă, în ciuda a ceea ce e scris în Biblie, Eva a fost prima – acum circa 99.000-148.000 de ani – iar Adam ar fi apărut în urmă cu 60.000 de ani. Despărțiți fiind de multe mii de ani, cum a fost posibil ca populația pe Terra să depășească azi 7 miliarde de oameni?

– După ultimele descoperiri paleoantropologice leagănul umanității – Homo sapiens sapiens – ar avea de fapt o vechime de 180.000-200.000 de ani. Etichetarea Adam/Eva și încadrarea lor diferită în timp nu reprezintă decât limitări tehnice date de instrumentele genetice folosite – markerii ADN. În realitate, umanitatea nu a ajuns la dimensiunea actuală dintr-un singur bărbat și o singură femeie așa cum ne spune Biblia. Există numeroase dovezi care ne indică faptul că Homo sapiens a evoluat treptat în cadrul genului Homo, care cuprinde multe specii, dintre care majoritatea a trăit înaintea noastră. Pe de altă parte „motorul” evoluției îl reprezintă populația și nu individul. Altfel spus, numai o populație de hominizi care au prezentat unele avantaje selective față de celelalte specii și subspecii surori ar fi putut genera populația actuală. Iar acest lucru se datorează în mod deosebit inteligenței cu care oamenii au fost „echipați”. Pornind de la acest „instrument” evolutiv noi, oamenii, suntem singura specie de pe Pământ care a reușit într-un timp relativ scurt, să se adapteze fără prea multe modificări de ordin biologic la majoritatea condițiilor de pe Pământ, ba mai mult facem pași să cucerim arii și în afara acestuia.

O întrebare pe care nu mi-o pot reprima: ce-a fost mai întâi, oul sau găina?

Gallus gallus domesticus (găina) este înainte de toate o pasăre. Păsările s-au desprins acum aproximativ 150 de milioane de ani din dinozaurii theropozi. Acești dinozauri depuneau ouă cu mult înaintea păsărilor. Așadar, mai întâi a fost oul.

Din punctul de vedere al unui expert în genetică, există ceea ce se numește „rasă pură”?

– Categoric NU!… Genetica este cel mai bun instrument în a dovedi contrariul.

© Dana Purgaru (iulie 2014)

 

Imagine: Reconstruction of the Roman Trajan’s Bridge across the lower Danube by the engineer E. Duperrex in 1907.